miercuri, 28 octombrie 2009

















duminică, 25 octombrie 2009

CONCURS "CE STIU DESPRE BIBLIOTECĂ"?

CONCURS
1. Ce a însemnat cuvântul bibliotecă în antichitate?
2. De câte tipuri au fost bibliotecile de-a lungul timpului?
3. Ce este biblioteconomia?
4. Cine este autorul primului manual de biblioteconomie?
5. Care este primul manual de biblioteconomie?
6. Ce este bibliologia?
7. Cine a participat la elaborarea „Regulamentului bibliotecilor” în care este formulat conceptul de bibliotecă de stat?
8. Cum trebuie văzut bibliotecarul?
9. Ce pregătire trebuie să aibă bibliotecarul?
10. Printre atribuţiile bibliotecarului se numără:
a) depozitarea fondului de carte
b) servirea promptă a cititorilor
c) propaganda cărţii
d) toate variantele de mai sus
11. În categoria surselor de informaţie dintr-o bibliotecă intră:
a) cărţile
b) revistele de specialitate
c) ambele variante
12. Care este cea mai mare bibliotecă din antichitate?
13. Care este cea mai veche bibliotecă de pe teritoriul României?
14. Care este cea mai veche bibliotecă şcolară de pe teritoriul României?
15. Care este prima bibliotecă publică din spaţiul românesc?
16. Care este cea mai mare bibliotecă din România?
17. Care este cea mai mare bibliotecă din lume?
18. Ce este cartea?
19. Ce este biblioteca?
20. Ce este editura?


RĂSPUNSURI
1. Cuvântul bibliotecă în antichitate a însemnat dulap cu cărţi, fiind format din cuvintele greseşti biblion: carte şi theke: dulap.
2. Bibliotecile au fost: ecleziastice, regale, particulare, şcolare, publice.
3. Biblioteconomia este ştiinţa care se ocupă cu organizarea, cu gestionarea şi cu legislaţia de bibliotecă.
4. Francezul Gabriel Naude
5. În anul 1627 a publicat „Sfaturi pentru organizarea unei biblioteci”, lucrare ce reprezintă primul manual de biblioteconomie.
6. Bibliologia este ştinţa generală despre scris, carte, bibliotecă.
7. V.A. Urechia în 1864
8. Bibliotecarul trebuie văzut ca un furnizor de servicii profesionale. El nu este numai o persoană care are în îngrijire biblioteca, ci este şi un consilier al cititorului.
9. Bibliotecarul trebuie să aibă o pregătire de specialitate, psihologică şi pedagogică.
10. d
11. c
12. Biblioteca din Alexandria (700.000 de volume)
13. Biblioteca mănăstirii Igriş (jud. Timiş)
14. Biblioteca Gimnaziului luteran din Braşov
15. Biblioteca publică Teleki de la Târgu Mureş (1802)
16. Biblioteca Naţională a României
17. Biblioteca Congresului (S.U.A.)
18. Cartea este o scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată în volum
19. Biblioteca este un loc special amenajat în care se păstrează cărţi şi publicaţii (reviste, ziare), instituţie care oferă în mod organizat cititorilor cărţi spre documentare şi consultare.
20. Editura este instituţia care se îngrijeşte de tipărirea cărţilor.

PLIANT ZIUA INTERNATIONALĂ A BIBLIOTECII ŞCOLARE

http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-ziua-interna-onal-a-bibliotecii-colare-p135365-t3

joi, 22 octombrie 2009

LUNA INTERNAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR ŞCOLARE - prezentare succintă

http://www.didactic.ro/lectii-dirigentie-15-luna-internationala-a-bibliotecilor-scolare-p135517-t3

GÂNDURI DESPRE BIBLIOTECA GRUPULUI ŞCOLAR INDUSTRIAL AL. POPP DIN REŞIŢA

BIBLIOTECA-PERMANENŢĂ ŞI DĂRUIRE

Cartea şi biblioteca-tezaure ale cunoaşterii umane şi mesagere ale transmiterii cunoştinţelor de la o generaţie la alta, au constituit întotdeauna o atentă preocupare pentru spiritele sănătoase.
Primele cărţi au fost înregistrate în registrele de evidenţă a cărţilor de la biblioteca şcolii noastre în anul 1963.
De-a lungul celor 46 de ani de existenţă, biblioteca s-a îmbogăţit cu numeroase publicaţii provenite din donaţii şi achiziţii de cărţi, ziare şi reviste.
Astfel, în cadrul bibliotecii noastre există un număr de 22.824 de volume defalcate pe domenii de referinţă: beletristică, ştiinţe exacte, tehnice, filosofie, economie, istorie etc.
Dorim ca biblioteca să ofere cititorilor informaţii detailate despre un anumit document, despre o temă sau un subiect căutat, să-i ajute să înţeleagă rolul bibliotecii şcolare în devenirea lor ulterioară.
Toţi factorii implicaţi în conducerea şcolii intenţionează ca în viitor biblioteca să devină „CARTEA DE VIZITĂ A ŞCOLII ”.

Bibl. Maria Iancu

22.10.2009 - Luna Internaţională a Bibliotecilor Şcolare la C.Ş.E.I."Aurora" Reşiţa


Copiii împrumută cărţi.
Cartea mea preferată

Cartea mea preferată este „Amintiri din copilărie”. Este o carte care evocă cea mai fericită vârstă umană, vârsta inocenţei, a jocului. Colectivitatea satului Humuleşti, familia lui Nică a lui Ştefan a Petrei, fericirea de care par a se bucura oamenii în acea vreme mă determină să recitesc cu plăcere oricând această carte.
Când am fost zilele trecute la biblioteca şcolii, am zărit printre cărţile frumos aranjate la „Operele clasicilor” şi acest roman al copilăriei. Mi l-am imaginat pe Nică, copilul bălai pe care Smaranda, mama lui, îl punea să râdă la soare „că doară s-a îndrepta vremea”, jucându-se fericit cu fraţii săi sau scăldându-se în „Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.” Mi-a venit să râd, imaginându-mi isprava cu caprele Irinucăi, când s-a umplut de râie sau de vânzarea pupezei, ceasul deşteptător al satului, în iarmaroc, târguindu-se cu un ţăran şugubăţ. Învăţătura la biserică, cea a regulilor gramaticii româneşti alături de Trăsnea la „fabrica de popi” de la Socola m-au făcut să surâd gândindu-mă la năzdrăvanul Nică...
Recitesc oricând cu plăcere această carte şi mi se pare inepuizabilă în privinţa semnificaţiilor, descoperind dincolo de luminozitatea copilăriei şi nostalgia adultului Ion Creangă, copleşit de griji, dar fericit să împărtăşească din harul lui de povestitor şi altora.
Eu cred cu tărie că această carte este un reper fundamental al literaturii noastre.

Vincu Georgeta
Clasa a X-a C

CARTEA- IMPORTANŢĂ ŞI STRUCTURĂ


CARTEA- IMPORTANŢĂ ŞI STRUCTURĂ, afiş realizat de GEORGETA VINCU


CARTEA- IMPORTANŢĂ ŞI STRUCTURĂ, prezintă GEORGETA VINCU, clasa a X-a C



Eleve lucrând la Afişul de prezentare








Imagini din timpul concursului CE ŞTIU DESPRE BIBLIOTECĂ?



LANSARE DE CARTE-AFIŞ


LUNA INTERNAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR ŞCOLARE LA GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL AL.POPP DIN REŞIŢA


joi, 15 octombrie 2009

Ziua internaţională a bibliotecii şcolare

Bibliotecile şcolare din întreaga lume vor celebra în luna octombrie, Luna Internaţională a Bibliotecii Şcolare (International School Library Month- ISLM) care anul acesta are tema „School Libraries: The Big Picture” – Bibliotecile şcolare: Imagine de ansamblu (Marele tablou)

În acest sens, vă rugăm să desfăşuraţi, în această perioadă, activităţi specifice prin care să faceţi cunoscut rolul bibliotecii şcolare în educaţie, societate şi cultură. Pe plan internaţional, bibliotecile şcolare vor găzdui târguri de carte, vor recunoaşte meritele şi contribuţiile pe care le-au avut diverse personalităţi în realizarea unor proiecte derulate prin bibliotecile şcolare, vor distribui scrisori de informare, vor găzdui invitaţi din domeniu şi vor întării legăturile cu comunitatea locală.

Pentru a vă înscrie şcoala în proiectul „Bookmark project” - „Semnul de carte” trebuie să trimiteţi rapid, un email, în limba engleză, coordonatorului de proiect Rick Mulholland, conri@shaw.ca, cu următoarele informaţii: numele şcolii, localizarea (oraş, stat provincie/ţară), nivelul de vârstă al elevilor implicaţi, numărul de elevi implicaţi (acest lucru este important pentru a va găsi o şcoală parteneră de aceeaşi mărime), date persoană de contact (nume şi email).

Pentru a vă înscrie în proiectul „What people did for ISLM 2008” – „Ce am făcut în Luna Internaţională a Bibliotecii şcolare 2008” prin email la web managerul Karen Bonanno, kbonanno@bigpond.net.au.nospam. Dacă doriţi să trimiteţi imagini despre activităţile menţionate acestea trebuie să fie în format .jpg sau .gif. şi să fie cât se poate de mici (ex. 240 X 180). Materialele care sunt trimise după 31 octombrie 2009 nu vor mai apărea pe site.

Pentru ca şcoala dv. să apară alături de multe alte şcoli din lume, la „What people are doing for ISLM 2009”- „Ce facem în Luna Internaţională a Bibliotecii Şcolare 2009” pe site-ul Asociaţiei Internaţionale a Bibliotecilor Şcolare trebuie să vă înscrieţi trimiţând un mail, în limba engleză, web managerului Karen Bonnano, kbonanno@bigpond.net.au, cu următoarele informaţii: ţara, numele responsabilului (bibliotecar, prof. docum., director), funcţia, numele şcolii şi o scurtă prezentare a activităţilor pe care urmează să le derulaţi.

Din unităţile de învăţământ care au organizat activităţi specifice în 2008 au postat pe site Colegiul Tehnic Aiud şi Colegiul Naţional „HCC” Alba Iulia (http://www.iasl-online.org/events/islm/2008c.htm). Pentru mai multe sugestii de activităţi, informaţii şi materiale resursă, accesaţi pagina web: http://www.iasl-online.org/events/islm/

Rugăm să trimiteţi o scurtă prezentare a activităţilor din şcoala dvs. şi pe adresa ccdab@yahoo.com pentru a le posta pe blogul http://zibccdalba.wordpress.com/

miercuri, 14 octombrie 2009

Model de fisa de lectura

Varianta nr.1
FISA DE LECTURA SAPTAMANALA
carti/pagini – pe saptamana)
NUME…………………………………………….
Saptamana ………………………………………..
Scop ………………………nr. Carte/ carti /pagini (incercuiti varianta)


Data Titlul cartii / autor Nr.pagini citite Comentarii









Total citit / saptamana : …………………..carte / carti / pagini

Varianta nr.2
FISA DE LECTURA SAPTAMANALA
( ore pe saptamana)
NUME…………………………………………….
Saptamana ………………………………………..
Scop ………………………nr.ore pe saptamana


Data Titlul cartii / autor Nr.pagini citite Comentarii









Timp total de lectura in aceasta saptamana………………………………….

• Rezumat /Pareri despre fiecare carte
Titlul Cartii / Autor Comentarii

luni, 12 octombrie 2009

CHESTIONAR PRIVIND INTERESUL ELEVILOR PENTRU LECTURĂ

A. Date personale

1. Numele____________________
2. Vârsta _____________________
3. Bunuri culturale: 1. radio , 2. televizor, 3. abonamente la periodice, 4. bibliotecă; dacă da, biblioteca are: a) 20, b) 21-50, c) 51-100, d) peste 100.
4. Obisnuiţi să cumpăraţi cărţi?
a) da b) nu

B. Date privind timpul liber

1. De cât timp liber dispuneţi zilnic ?
a) 1 oră ; b) 1-2 ore; c) 2-3 ore; d) peste 3 ore

2. Ce faceţi în acest timp liber?



C. Lectura, caracterul şi conţinutul ei

1. Câte cărţi citiţi într-un an?
a) nu citesc ; b) 1-5 ; c) 6-10 ; d) peste 10

2. De unde procuraţi cărţile pe care le citiţi?
a) librărie (biblioteca personală); b) biblioteca publică; c) împrumut de la cunoscuţi

3. Ce vă îndeamnă să citiţi?
a) îmi place; b) vreau să mă instruiesc; c) îmi este necesar pentru şcoală ; d) _______

4. De unde aflaţi de existenţa unei cărţi care vă interesează?
a) bibliotecar ; b) presă ; c) prieteni/cunoştinţe ; d) _______________________

5. Ce fel de cărţi beletristice preferaţi?
a) basme şi povestiri; b) literatură istorică; c) de aventuri şi ştiinţifico-fantastice; d) de dragoste; e) călătorii şi descrieri geografice; f) versuri; g) teatru; h) ______________

6. Aţi citit următoarele cărţi?
a) „Moromeţii”, b) „Ion” , c) „Neamul Şoimăreştilor”, d) „Baltagul”

7. Ce opere aţi citit de:
Rebreanu____________________________________________
Argezi________________________________________________
Creangă______________________________________________
Sadoveanu_________________________________________________
Coşbuc__________________________________________________
Caragiale__________________________________________________

8. Ţineţi o evidenţă a cărţilor citite?
a) da b) nu

9. Obişnuiţi să recitiţi cărţile care vă plac mai mult?
a) nu b) da

10. Obişnuiţi să răsfoiţi cărţile de şcoală mai noi sau mai vechi aflate în casă?
a) da b) nu

D. Subiectul ca cititor al bibliotecii publice

1. Sunteţi cititor al bibliotecii?
a) da b) nu

3. De ce nu treceţi mai des pe la bibliotecă?
a) nu am timp; b) e prea departe; c) nu-mi convine orarul; d) îmi procur cărţile din alte surse; e) _______________________

4. Ce trebuie să întreprindă biblioteca pentru a vă fi mai folositoare?
a) să-şi îmbogăţească fondul de cărţi; b) să asigure mai multe ziare şi reviste; c) să amenajeze o sală de lectură; d) să-şi modifice programul de lucru; e) _____________

5. De cât timp sunteţi înscris la bibliotecă?
a) până la 2 ani; b) 3-5 ani; c) 6-10 ani; d) peste zece ani ; e)

6. Vă alegeţi singur cărţile de la bibliotecă?
a) da ; b) nu

7. Aveţi acum împrumutate cărţi de la bibliotecă?
a) da ; b) nu

8. De câte ori aţi trecut pe la bibliotecă în ultima lună?
a) niciodată ; b) o dată; c) de două ori; d) de trei ori; e) mai mult de trei ori

9. De regulă, cartea împrumutată de dvs. este citită şi de alţii?
a) nu; b) din familie; c) din afara familiei

10. Indicaţi titlul unei sau mai multor cărţi pe care aţi vrut să le citiţi, dar nu le-aţi găsit în bibliotecă.


_____________________________________________________________________

PARTENERIAT INTERJUDETEAN

COORDONATORI:

· prof. Ciucă Cristina – Şcoala cu clasele I–VIII Bâsca-Chiojdului Buzău
· prof. Ivan Iuliana – Scoala cu cl.I-VIII Nr. 7 Buzău
· prof. Panait Alina - Şc. cu cl. I-VIII”G. E. Palade” Buzău
· prof. Bulzan Claudia Mariana – Grupul Scolar Industrial "Alexandru Popp" Resita
· prof. Păvan Carmen – Grupul Scolar Industrial "Alexandru Popp" Resita
· prof. Mariana Mihailescu - Centrul pentru Educatie Incluziva "Aurora" Resita
· prof. Aluculesei Elena - Şcoala cu clasele I–VIII „Stefan Cel Mare” Focsani
· prof. Radu Elena - Liceul Pedagogic "Spiru Haret" Focşani
· prof. Emese Cîmpean – Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
· prof. Antonela Predescu – Grup Scolar Sanitar „Antim Ivireanul” Ramnicu-Valcea
· prof. Aura Nicoară - Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” (Nr. 11) Galaţi
· prof. Moscaliuc Simona – Cătălina – Şcoala cu cls. I-VIII Dracşani, com. Suliţa, jud. Botoşani

Colaboratori:
o instit. Dragomir Marilena - Şc. cu cl. I-VIII Bâsca-Chiojdului
o inst. Codescu Carmen - Şc. cu cl. I-VIII Bâsca-Chiojdului
o bibliotecar Onica Stefania - Şc. cu cl. I-VIII Bâsca-Chiojdului
o prof. Matei Roxana –Scoala cu cls. I-VIII nr. 7 Buzău
o bibliotecar Calcan Didina –Scoala cu cls I-VIII nr. 7 Buzău
o bibliotecar Iancu Maria- Grupul Şcolar Industrial "Alexandru Popp" Reşiţa
o prof. Alexandra Moldovan – Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
o Bibliotecar Timaru Monica – Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
o prof. Liana Paşca – Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
o prof. Badea Laurentiu, prof. Marcu Liliana, prof.Uţă Traian, prof. Petrovici Marcela, prof. Bîzîc Augustin - Grup Scolar Sanitar „Antim Ivireanul” Râmnicu-Vâlcea
o bibliotecar Prundeanu Adriana - Grup Scolar Sanitar „Antim Ivireanul” Râmnicu-Vâlcea
o prof. Baciu Florentina - Şc. cu cl. I-VIII Orvisele, com Brusturi, jud. Bihor
Parteneri:
o Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Reşiţa
Editura Teocora Buzău
o Biblioteca Judeteana „V. Voiculescu” Buzau


ARGUMENT

Un proverb românesc ne spune : «Cartea face omul – om, ca altoiul pomul — pom». Aceasta înseamnã recunoaşterea faptului ca înãlţarea la adevãrata şi deplina condiţie de om se realizeazã prin mijlocirea cărţilor, ca prin ele se moşteneşte de la înaintaşi şi se transminte urmaşilor patrimoniul culturii şi al civilizaţiei naţionale, al culturii şi civilizaţiei universale. Eveniment cultural – constituind altădată un privilegiu – lectura cãrţilor devine în zilele noastre o activitate la îndemâna tuturor, şi dupã cum cerinţele societãţii o impun, ea trebuie sa se constituie o activitate cotidiană fundamentală, deoarece contribuie la imbogaţirea vieţii fiecăruia dintre noi. Dar, pentru ca apropierea de către să devinã o deprindere zilnica si, mai mult, ca plăcerea de a citi să devină o necesitate dorita şi trãita, ea trebuie cultivată înainte chiar de invăţarea alfabetului. Rolul educatorului este de a urmări nu numai “cât”, ci şi “ce” şi “cum” citesc elevii săi. Nu numărul mare de cărţi citite contează, ci valoarea artistică şi educativă a acestora. Un obiectiv important pentru fiecare clasă, dar mai ales pentru profesorul de limba si literatura română, este trezirea interesului elevilor pentru lectură. Odată format, gustul pentru lectură se poate transforma intr-o adevărată pasiune, care se poate resimţi toată viaţa.
Indrumarea lecturii elevilor este o acţiune dificilă şi de durată. Misiunea de a se ocupa de lecturile şcolarilor o au toate cadrele didactice: invaţătorii, profesorii diriginţi, profesorii de toate specialitatile. Alătuiri de ei bibliotecarul poate organiza acţiuni pentru promovarea cărţii şi stimularea interesului pentru lectură.
Numai cel cãruia i s-a insuflat în copilărie gustul pentru lumea minunată a cărţii va caută şi îşi va găsi timp pentru aceasta activitate de minte şi suflet.

SCOP – deschiderea de noi orizonturi de cunoaştere , obisnuind elevii cu frcventarea, folosirea/ organizarea unei biblioteci şi educarea acestora pentru selectarea şi lectura cărţilor
- colaborarea in vederea atragerii copiilor in lumea artei şi literaturii.
- descoperirea şi punerea in valoare a copiilor cu talent artistic şi atragerea lor in circuitul artistic

OBIECTIVE SPECIFICE:
1. Dezvoltarea lecturii din proprie iniţiativă.
2. Dobândirea unor cunostinte despre modul de creare a unei cărti, surse de inspiraţie, elaborarea manuscrisului, editare, tiparire, popularizare, difuzare.
3. Stimularea interesului pentru lectură în perioada şcolarităţii, în vederea atenuării unora din cauzele care pot genera eşecul şcolar.
4. Imbogăţirea vocabularului, educarea estetică.
5. Identificarea şi inţelegerea mesajului transmis de lectura.
6. Dezvoltarea sentimentelor de respect si recunoştinta faţă de cărţi şi autori.
7. Formarea abilitatatii de a realiza si ei mici creatii literare (versuri, mici povestiri);
8. Exersarea aptitudinilor artistice in cadrul unor concursuri cultural – artistice.

STRATEGII :

1. Lectura unor fragmente in clasa / la biblioteca – continuarea lecturii acasă.
2. Completarea modelelor de fise de lectura in clasa / la biblioteca / CDI.
3. Prezentarea fiselor de lectura – ora / săptamâna urmatoare.
4. Sondaj de opinii.
5. Intâlniri cu scriitori / poeţi / critici literari.
6. Intâlniri cu editori / vizitarea unei edituri / biblioteci.

Resurse UMANE:
elevi,
părinţi,
cadre didactice
bibliotecari, editori

RESURSE MATERIALE:
· cărţi, reviste, CD-uri, softuri educaţionale, casete
· aparat foto,
· computer, imprimantă
· hârtie A4, xerox, scotch, markere, carioca

Grup ţintă:
- 60 elevi din clasele a II-a, a IV-a, a V-a, a VI-a si a VII-a de la Şc. cu cl. I-VIII Bâsca-Chiojdului Buzău
- 50 elevi din clasele a IX-a şi a X-a de la Grupul Şcolar Industrial "Alexandru Popp" Reşiţa
- 50 elevi din clasele a V-a, a VI-a si a VII-a de la Şc. cu cl. I-VIII Nr. 7 Buzău
- 50 elevi din Centrul pentru Educatie Incluziva "Aurora" Resita
- 50 elevi din clasele a V –a şi a VI – a, Colegiul Naţional „Petru Rareş” Beclean
- 50 elevi din Grup Şcolar Sanitar „Antim Ivireanul” Râmnicu-Vâlcea
- 50 elevi din Şcoala cu clasele I-VIII „Stefan Cel Mare” Focsani
- 50 elevi din Liceul Pedagogic "Spiru Haret" Focşani
- 50 elevi din clasele a VII-a si a VIIIa de la Şc. cu cl. I-VIII”G. E. Palade” Buzău
- 50 elevi din clasele a VI-a si a VII-a de la Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Galaţi
- 50 elevi din clasele a VI-a si a VII-a de la Şcoala cu cls. I-VIII Dracşani, com. Suliţa, jud. Botoşani

BENEFICIARI:
- elevi, părinţi, cadre didactice – Şcoala cu clasele I–VIII Basca-Chiojdului, Sc. cu cl. I-VIII Nr. 7 Buzău, Şc. cu cl. I-VIII”G. E. Palade” Buzău, Grupul Şcolar Industustrial "Alexandru Popp" Resita, Centrul pentru Educatie Incluziva "Aurora" Resita, C.N. „Petru Rareş” Beclean, Grup Şcolar Sanitar „Antim Ivireanul” Râmnicu-Vâlcea, Şcoala cu clasele I-VIII „Stefan Cel Mare” Focsani, Liceul Pedagogic "Spiru Haret" Focşani, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Galaţi, Şcoala cu cls. I-VIII Dracşani, com. Suliţa, jud. Botoşani
-
METODE ŞI TEHNICI: conversaţia, explicaţia, stabilirea unor obiective de interes comun, angajarea efectivă a tuturor participanţilor în buna realizare a proiectului etc.

PRINCIPII DE LUCRU:
- colaborare, angajare, dăruire, comunicare, corectitudine-din partea colectivelor de organizare;
- colaborare şi comunicare între elevi;
- asigurarea colaborării intre scolile implicate în realizarea acestui proiect etc.

MONITORIZARE, DISEMINARE, EVALUARE:
- afişarea programului în locuri accesibile elevilor şi părinţilor;
- expunerea unor fotografii din activităţile realizate;
- alcătuirea unui jurnal al activităţilor desfăşurate si a unui blog al proiectului: http://carteafaceomulom.blogspot.com/, unde vor fi publicate materiale despre activitatile desfasurate de fiecare scoala implicată in proiect;
- prezentarea în Consiliul Profesoral a modului în care s-a finalizat proiectul.

TEMATICA
1. Lumea într-o biblioteca
2. Cum se naste o carte ?
3. Medalion literar - Mihai Eminescu « Tot mai citesc maiastra-ti carte... »
4. Medalion literar - Ion Creangă - „Un mărţişor cu poveşti” - concurs de creaţii literare ale elevilor
5. Carte dragă, iartă-mă că nu te-am păstrat!
6. Cartea noastra - concurs pentru realizarea copertei unei carti
7. Chestionar privind interesul elevilor pentru lectură
8. Concurs de creaţii literare ale elevilor din şcolile participante
9. 2 aprilie - Ziua Internaţională a cărţii pentru copii şi tineret
10. Martie - Zilele francofoniei
11. a) Concurs de creaţii literare pe diverse teme :
- Interviu imaginar cu personajul preferat
- Cartea, prietena mea
- Prietenul meu din lumea poveştilor
- Lumea miraculoasă a cărţilor etc.
b) Concurs de afişe /de desen/de pictură : „Personajul meu preferat”

duminică, 11 octombrie 2009

Ştiaţi că…

• Asiro-babilonienii scriau pe tăbliţe de lut. Printre ruinele bibliotecilor din Babilon şi Ninive s-au păstrat peste 30.000 de cărţi scrise pe asemenea tăbliţe de lut.
• Multe popoare orientale antice scriau pe tăbliţe confecţionate din lemn, fildeş sau metal. Romanii foloseau tăbliţele cerate. S-a trecut apoi la papirus sau pergment, la tăbliţe de bronz, la piei de animale, la scoarţă de copac sau pânză.
• Egiptenii îşi scriau cărţile pe papirus. Acestea erau socotite cărţi sfinte, ceea ce i-a determinat pe egipteni să păstreze timp de două mii de ani secretul folosirii hârtiei de papirus.
• În cazul textelor importante, sulul de pergament era protejat de un toc de piele- strămoşul copertelor de astăzi.
• Treptat, tot pentru a fi protejat textul, au apărut mai multe inovaţii : numerotarea filelor, notarea titlului la început, coperta (care era alcătuită din plăcuţe de lemn învelite în piele, în aur sau în argint).
• În evul mediu, pe lângă obiect de cultură, cartea devenise şi obiect de lux : filele aveau ornamente, majusculele erau împodobite migălos, coperta era confecţionată din metale rare, fin cizelate, şi era împodobită cu pietre preţioase.
• În secolul al XII-lea, apare în Europa un nou material ca suport pentru scriere : hârtia ; de fapt, hârtia fusese inventată de chinezi cu aproximativ o mie de ani înainte.
• Gutenberg a folosit litere mobile, confecţionate din metal ; literele care formau textul se ungeau cu cerneală, se aşeza hârtia deasupra şi o presă permitea imprimarea lor ; foile se tipăreau numai pe o singură parte.
• La scurt timp după ce fusese inventat, tiparul este introdus –în 1507-în ţara noastră de către călugărul Macarie. El a tipărit la Târgovişte cărţi bisericeşti, Ţara Românească fiind, astfel, prima ţară din această parte a Europei în care au apărut cărţi tipărite.
• Cea mai vestită bibliotecă antică a fost Biblioteca din Alexandria ( Egipt ). În anul 300 î.Hr. acolo existau aproape 1 million de volume (papirusuri).
• Biblioteca Congresului din Washington ( S.U.A.) are cel mai mare fond de carte din lume.
• Biblioteca Academiei Române a fost înfiinţată în 1867 şi numără în prezent peste 8 milioane de volume, fiind una dintre cele mai importante biblioteci din ţară.
• Astăzi, marile biblioteci sunt computerizate şi se poate citi orice volum din fondul lor de carte pe reţeaua Internet.
„Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.
Încet gândită, gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare anume înflorită
Mâinilor mele care te-au deschis.

Eşti ca vioara, singură, ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr,
Şi paginile tale, adevăr,
S-au tipărit cu litera cea sfântă ” (Tudor Arghezi, Ex libris )

CITATE DESPRE CĂRŢI

„Fiecare carte pare că închide în ea un suflet. Şi, cum o atingi cu ochii şi cu mintea, sufletul ţi se deschide ca un prieten bun.” (Maxim Gorki)

„…nu este alta, şi mai frumoasă, şi mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor.” (Miron Costin)

„Citeşte! Numai citind mereu, creierul tău va deveni un laborator nesfârşit de idei şi imaginaţii.” (Mihai Eminescu)

„O, sfintele mele cărţi... pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, că sunt om cu adevărat!” ( Nicolae Iorga )

« O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn. Este câte una căreia îi datorezi cât şi celui mai bun învăţător. Ba chiar care-ţi este cât ţi-au fost şi părinţii… . Dar atunci trebuie să citim cu alegere. » ( Nicolae Iorga )

« Cărţile ne sunt prieteni statornici. …Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic. Cărţile care ne plac sunt urme pline de amintiri. » ( Mihail Sadoveanu )

Unele cărţi sunt gustate; altele înghiţite; prea puţine insa trebuiesc mestecate si digerate. – Bacon

Cărţile sunt ca nişte corăbii încărcate călătorind pe vastul ocean al vremii.
- Francis Bacon

Cititul este pentru minte ceea ce este gimnastica pentru trup.

« Într-o carte sunt litere moarte, dar vrăjite, pe care le învii cu viaţa ta » ( Nicolae Iorga)

« Toţi acei ce au acces la o bibliotecă, la cărţi, sunt nişte inşi mai buni decât alţii, mai fortificaţi, iar durerile îi ating mai puţin şi nefericirile trec mai repede. » ( Mircea Eliade )

« Cartea îndeplineşte nu numai misiunea de a ne pune în contact cu semenii noştri depărtaţi în timp şi spaţiu ; cartea îndeplineşte fapta de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate şi prejudecată. » (Mihail Sadoveanu)

« O cameră fără cărţi e ca un trup fără suflet .» Cicero

« Cu cărţile se întâmplă ca şi cu focul de pe vetrele noastre ; iei acest foc de la vecin, îl aprinzi la tine, îl dai altora şi astfel e al tuturor. » Voltaire

« Eu aş defini cartea ca pe o lucrare de vrăjitorie din care ies tot soiul de imagini care tulbură minţile şi modifică sufletele » (Anatole France)

« O carte îşi dobândeşte valoarea, ca un prieten, prin lunga însoţire cu ea » (Tudor Vianu)


Cărţile care te ajută cel mai mult sunt acelea care te fac să gândeşti cel mai mult.

Cărţile sunt corăbii care trec pe întinsele mări ale timpului.

Cei mai buni tovarăţi sunt cele mai bune cărţi.

Viaţa este prea scurtă pentru a citi cărţi proaste.

Cartea e un prieten care nu înşală niciodată.

O carte nu este justificată decât dacă ne învaţă ceva.

E mai bună o carte instructivă decât una frumoasă.

Cărţile, ca şi prietenii, trebuie să fie puţine şi bine alese.

A citi şi a nu înţelege este asemănător cu a vâna şi a nu prinde.

Deschide cartea ca să înveţi ce au gândit alţii; închide cartea ca să gândeşti tu însuţi.

Cărţile sunt profesori muţi.

Cine ştie carte are patru ochi.

Cine are carte are parte.

Nu e învăţat cel ce citeşte cărţi, ci cel ce ştie ce citeşte.

Foloseşte-te de carte, dar păstreaz-o şi pentru alţii!

Adevărata valoare a unei cărţi nu este data de preţul ei, ci de folosul pe care-l aduce.

Ar trebui sa ne alegem cărţile la fel de atent cum ne alegem prietenii.